Desfacerea căsătoriei: Condițiile din Art. 375, Noul Cod Civil

Desfacerea căsătoriei: Condițiile din Art. 375, Noul Cod Civil

Desfacerea căsătoriei reprezintă un subiect de mare interes pentru multe persoane din România, care, din diverse motive, aleg să pună capăt căsniciei lor. Acest proces legal este reglementat de Noul Cod Civil și adresează numeroase aspecte legate de încetarea unei căsătorii. În acest articol, vom analiza detaliat prevederile Art. 375 din Noul Cod Civil și condițiile care trebuie îndeplinite pentru desfacerea căsătoriei.

1. Cadrul Legal General

În România, desfacerea căsătoriei este reglementată de Noul Cod Civil, care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. Articolul 375 din acest cod stipulează condițiile necesare pentru a putea cere divorțul și detaliază procedurile ce trebuie urmate de către părțile implicate.

2. Art. 375: Condiții și Proceduri

Art. 375 din Noul Cod Civil prevede că desfacerea căsătoriei se poate realiza pe cale administrativă sau notarială, la cererea ambilor soți, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

1. Acordul comun al soților – Divorțul poate fi pronunțat pe cale amiabilă doar dacă ambii soți sunt de acord să pună capăt căsătoriei.
2. Inexistența copiilor minor din căsătorie – Nu trebuie să existe copii minori născuți din această căsătorie sau adoptați de către ambii soți.
3. Acordul asupra numelui după divorț – Soții trebuie să ajungă la un acord cu privire la numele pe care fiecare îl va purta după divorț.

Dacă aceste condiții sunt neîndeplinite, divorțul trebuie să se soluționeze în instanță.

3. Desfacerea căsătoriei pe cale administrativă

Desfacerea căsătoriei pe cale administrativă este posibilă și nu implică o instanță de judecată. Soții trebuie să se adreseze ofițerului de stare civilă de la locul încheierii căsătoriei sau de la locul ultimei locuinței comune a soților. Procedura include următoarele etape:

1. Depunerea cererii de divorț: Cererea de divorț se depune de către ambii soți, personal.
2. Termen de reflecție: Ofițerul de stare civilă acordă un termen de 30 de zile de la data depunerii cererii pentru ca soții să reflecteze asupra deciziei.
3. Confirmarea deciziei: La expirarea termenului de 30 de zile, soții trebuie să se prezinte personal pentru a confirma dorința de a divorța.
4. Emiterea certificatului de divorț: Dacă soții confirmă decizia, ofițerul de stare civilă emite certificatul de divorț.

4. Desfacerea căsătoriei pe cale notarială

Similar procedurii administrative, desfacerea căsătoriei pe cale notarială urmează pași clari și bine definiți. Această metodă este aleasă frecvent datorită rapidității și simplității sale.

1. Alegerea notarului: Soții se adresează unui notar public, preferabil în raza teritorială unde a fost încheiată căsătoria sau unde au avut ultima locuință comună.
2. Depunerea cererii de divorț: Depunerea cererii se realizează de ambii soți, iar notarul stabilește un termen de 30 de zile pentru reflecție.
3. Semnarea acordului: După perioada de reflecție, soții trebuie să se prezinte personal la notar pentru a semna acordul de divorț.
4. Certificatul de divorț: Notarul emite certificatul de divorț și dispune înscrierea mențiunii de desfacere a căsătoriei în registrul de stare civilă.

5. Aspecte legate de pensia alimentară și de copii

Deși Art. 375 nu se aplică în cazul în care există copii minori din căsătorie, este important să menționăm că, în situațiile unde este necesar, instanța poate dispune desfacerea căsătoriei, stabilind totodată și pensia alimentară pentru copii. Pensia alimentară trebuie să acopere necesitățile copilului și poate fi stabilită de comun acord sau, în caz de divergențe, de către instanță.

6. Avantajele și dezavantajele desfacerii căsătoriei pe cale administrativă și notarială

Avantaje

• Rapiditate: Procesul este mult mai rapid decât în cazul unui divorț în instanță.
• Reducerea costurilor: Taxele administrative și notariale sunt, de obicei, mai mici decât cele judiciare.
• Simplificarea procedurilor: Nu este necesară parcurgerea unor proceduri judiciare complexe.

Dezavantaje

• Limitări: Procedura administrativă și notarială nu poate fi aplicată dacă există copii minori sau dacă nu există acordul ambilor soți.
• Întârzieri în acord: În cazul în care soții nu ajung la un acord asupra numelui după divorț sau asupra altor aspecte, procesul poate întârzia.

7. Numele de familie după desfacerea căsătoriei

Un aspect esențial care trebuie menționat este cel al numelui de familie după divorț. Conform Art. 375 din Noul Cod Civil, soții trebuie să hotărască asupra numelui pe care fiecare îl va purta după divorț. Există mai multe opțiuni:

1. Soția revine la numele de dinaintea căsătoriei;
2. Soția păstrează numele dobândit în timpul căsătoriei, cu acordul soțului.

8. Procedura de contestare a hotărârii de divorț

În cazul în care unul dintre soți nu este de acord cu desfacerea căsătoriei sau cu termenii acesteia, acesta poate contesta hotărârea de divorț. Procedura de contestare include următorii pași:

1. Depunerea unei cereri de chemare în judecată: Soțul nemulțumit trebuie să depună o cerere de chemare în judecată la instanța competentă.
2. Analizarea dosarului de către instanță: Instanța va analiza dosarul și va convoca părțile pentru audiere.
3. Emiterea unei hotărâri definitive: În funcție de circumstanțe, instanța poate confirma sau infirma divorțul.

9. Aspecte patrimoniale și compensatorii

Un alt aspect relevant în desfacerea căsătoriei se referă la aspectele patrimoniale și compensatorii. Soții trebuie să soluționeze partajul bunurilor comune și, dacă este cazul, acordarea unei compensații financiare. Aceste aspecte pot fi stabilite de comun acord sau, în caz de dezacord, de către instanță.

Cel mai important este că prevederile Art. 375 din Noul Cod Civil facilitează un proces de divorț rapid și simplu, atunci când există acord între soți și nu sunt implicați copii minori. Respectarea procedurilor legale și înțelegerea condițiilor sunt esențiale pentru o desfacere a căsătoriei fără complicații suplimentare.